Poveste stranie, adevarata

M-am uitat buimaca la ceas. Cin' sa fie la ora asta, cine face imprudenta sa ma trezeasca in zori chiar in ziua in care imi propusesem sa dorm pana uit de mine? Am tras o camasa pe mine si m-am intepenit in pragul usii cu pumnii stransi.

In usa statea un ... om ciudat, imbracat ca de inmormantare, cu un joben tras pe ochi, lasand sa se vada doar niste cearcane adanci ca niste vanatai. Avea maini lungi si vinetii, descarnate ca niste picioare de porumbel.

Furia mi-a fost inlocuita de uimire. Pana sa apuc sa ma dezmeticesc si sa decid daca sa-l iau tare sau nu, ciudatul mi-a varat sub ochi o palma strabatuta de linii vinetii, in causul careia statea ceva ca un calendar electronic.

- Am venit cu o oferta speciala: avem o promotie la ore in plus, daca luati 58 vi se ofera doua gratis, ceea ce inseamna 60, la 98 de ore platite, primiti 105, ceea ce inseamna un bonus de 7 ore la aceasta oferta; dar nu va pripiti, avem oferte pentru toate buzunarele, cu cat cumparati mai multe, cu atat vi se ofera mai mult, caci nu-i asa, timpul e pentru cei cu dare de mana, e scump si pretios chiar si pentru noi.... Am si o brosura, poate vreti sa o consultati! a mai carait, varandu-mi sub nas o fituica mizerabila.

- Ce vindeti, de fapt? am baiguit cu ochii cat cepele, pentru ca, de ce sa nu recunosc, oricat as fi fost de perspicace, nu pricepusem o iota din ce turnase aratarea cu viteza luminii.

- Pai.... sa zicem, asa in mare, ca vand TIMP! s-a impaunat cucuveaua cu nas ascutit.

- ...Timp.... am repetat eu. Domnule, dumneata iti bati joc de mime? am incercat sa-l iau din scurt imediat ce mi-am recapatat stapanirea de sine.

- Nu, domnisoara, s-a ratoit el aproape obraznic, dimpotriva, este o oferta cat se poate de serioasa. Si unica! s-a umflat in pene.

Am izbucnit in ras. Era hilar si nu-mi dadeam seama cui i-ar trece prin cap sa imi faca asa o farsa de prost gust.

- Si, daca tot m-ati trezit, l-am intrebat razand acum de-a binelea, de unde vine acest Timp pe care mi-l oferiti mie acum?

- Foarte simplu, mi-a raspuns el infundandu-si si mai tare jobenul pe ochi. Au renuntat altii la el. De exemplu, in aceasta oferta de toamna au intrat doi ani, cinci luni si 17 zile la care a renuntat vaduva unui fost obstetrician, sfasiata de durere dupa moartea iubitului sau sot. Ma intelegeti, nu si-a mai dorit sa traiasca fara el. De asemenea, mai avem 2 minute si 47 de secunde la care a renuntat o doamna aflata intr-un avion care s-a prabusit in Anzi. Ah, sa nu uit, mai avem 3 saptamani si 5 zile de chin la care a renuntat un domn profesor, grav bolnav.

- Pai si....nu inteleg cum le vindeti....de fapt....cum se plateste.

- Ah, asta e si mai simplu, mi-a soptit complice. O ora va costa o amintire a Dvs, una la alegere si preferabil cat mai indepartata. Dupa ce ora cumparata va fi adaugata in contorul personal de timp aflat la dispozitia subiectului (CPTADS), aceasta amintire va disparea pentru totdeauna, va fi pur si simplu STEARSA!

Acela a fost momentul in care m-a strabatut un fior adanc ca un pumnal inghetat, ca si cum pentru prima oara mi-as fi dat seama cat e de sinistra cucuveaua, cu propunerea ei cu tot, si ca ar trebui s-o expediez de urgenta in negura de unde vine.

- Multumesc, i-am raspuns politicos, nu ma intereseaza, nu am ce va oferi la schimb!

- Nici macar aia cu mielul de care v-ati atasat inaintea.... a incercat el sa-si strecoare gatul lunguiet, subtire si rosu, in timp ce ii inchideam usa in nas, croncanind prin deschizatura din ce in ce mai mica, pana cand am reusit sa nu-l mai vad si sa nu-l mai aud.

- NICI UNA! am urlat, pentru a acoperi zumzetul care se strecura totusi prin lemnul usii, tragand zavorul. Daca as renunta la una din ele, fie si cea mai insignifianta, ma tem ca mi-as vinde eu restul de timp, caci altcineva m-ar locui de azi inainte.

Impleticindu-ma, am ajuns la pat. Am mai auzit vreo doua minute ceva ca niste gheare subtiri zgariind la usa mea, pe dinafara, dar intr-un final am reusit sa ma linistesc. L-am visat pe cainele ala mare si negru care ma terifia in visul meu recurent din copilarie si i-am zambit in somn. Nu-mi mai poti face rau, ba jigaritule, de mult iubesc cainii, chiar si pe cei negri si urati, ca tine! :)