12 October 2008

Sfaturi necurate

"Domnule Decan, Iminenta voastra, distinse Scarbosenii, dragii mei Impielitati si Necurati, iubiti Diavoli(...)" isi incepe discursul din cadrul dineului anual al Inaltului Colegiu de Pregatire a Tinerilor Ispititori cel care este si autorul scrisorilor adunate in aceasta carte, Sfredelin, un diavol de marca, unchiul tanarului Amarel, invatacel.
Exista, se pare, o scoala a dracilor, un fel de Academie cu profesori, discipline si tot tacamul, unde dracii sunt initiati in diverse ritualuri, printre care cel de ispitire.

Fiecarui drac i se aloca un pacient, asadar un om, pe care acest tanar drac trebuie sa-l aduca pe calea cea stramba, adica sa-l indeparteze de cele sfinte.

Sfaturile unui diavol batran catre unul mai tanar despica firul in patru si face pe dracu-n patru sa imi arate mie, cititorul religios, ateu sau agnostic, care-mi sunt insusirile ce pot fi transformate in pacate capitale, daca-si baga acela coada. Trufia, orgoliul, invidia, lenea, egoismul si inca multe altele sunt numai bune de lucrat, experimentat, folosit. Situatii socio-politice (razboaie, revolutii, democratia, woodstock-ul) sunt prilejuri de ospete pentru diavolii seriosi, ca acolo ne adunam toti ca mustele in jurul...unei idei.

La nivelul conducerii lor, sunt inventate mereu cuvinte, mode, tehnici si situatii noi, care sa ii atraga si sa ii dstruga pe bietii oameni cu suflete curate.

Nu m-am speriat deloc, dar am cazut un pic pe ganduri. De la formele umorului pana la dragoste, orice poate fi folosit ca abila capcana pentru bietii muritori. De o fi adevarat au ba, se va vedea pana la urma.
"Il poti banui pe Lewis scriind intr-o adanca transa draceasca, intr-o plonjare in zonele cele mai parsive ale sinelui si adevarul e ca scriitorul isi amintea de experienta cartii ca de una groaznica, pe care n-ar mai repeta-o nicicand.Umorul, presarat cu grija pentru profunzimea subiectului, vine din amenintarile "pline de afectiune" in caz de esec, din ironia draceasca sau din terminologia birocratica a iadului. Dincolo de umor insa, lectiile pentru cariera demonica a lui Wormwood (Amarel in versiunea romana) sunt adanci meditatii despre morala crestina si se transforma, paradoxal, in lectii de indepartare a Raului."
Mihai Dobrovolschi


Sa recomand eu aceasta cartulie? E destul de amuzanta si "clever", ca sa zic asa, savuroasa si coerenta. Sufera, poate, putin, de teoria conspiratiei, dar e si indeajuns de optimista pentru a ne face sa credem ca cineva are totusi grija de noi, oricat de tampiti ne-am dovedi, slabi de inger sau creduli. O recomand, macar ca exercitiu de autoevaluare. Socrate spunea "persoana ta este sufletul tau". Acest adevar simplu ar putea sa ne zgaltaie un pic pe fiecare, ca un uragan care ar matura, macar mental, lucrurile si ideile exterioare care ne apartin, lasandu-ne.....in sufletul gol. Ca si cartea lui C.S. Lewis, care, citita cu cheia potrivita in mana, ne aduce in acelasi punct.

2 comments:

Ortho said...

Thanks for the book recommendation, Ramona. I will check it out.

Sergiu said...

mi-a placut mult! era cat p-aci sa reuseasca sa ma converteasca...da' m-am tinut tare