"Pt Paul Auster, pt NY, pt Innocent when you dream al lui Waits, pt Keitel, pt o bunica singura, diseara la TV, Smoke :)"
Pentru ca acest mesaj venea in fapt de seara de la Lucatoni, am ascultat.
Smoke e un film foarte frumos. Desi s-ar putea numi comedie, in cateva momente m-a facut sa plang - de exemplu, e momentul in care pustiul se uita la familia tatalui sau, tatal care nu il recunoaste, care l-a parasit, cel in viata caruia a intrat incognito. Nu e nici o protectie acolo, scena se desfasoara fara avertisment, intr-un moment in care la orice m-as fi gandit, numai ca o sa incep sa plang nu. Si mai e finalul, genial, reconstituirea vizitei la bunica singura, momentul in care ea se opreste si isi da seama ca in fata ei nu e nepotul pe care il astepta.
Si momentul in care Auggie ii da cei 5 mii de dolari unei femei pe care a iubit-o candva, fara sa primeasca ceva in schimb. Dar uite ca el pluseaza, dupa aproape 20 de ani si dupa ce banii ajunsesera la el tot printr-un schimb emotionant.
E un film despre viata, despre toleranta, despre reintalniri, despre nostalgie, despre renuntari, despre Generozitate. E atat de multa generozitate in filmul asta, incat pare un pic neverosimil. O lume in care oamenii iarta si daruiesc fara a astepta nimic in schimb nu mai e plauzibila decat in film.
4 comments:
aleluia! cineva care stie de "smoke" - si i-a mai si placut:) nu i-as zice comedie. mai deloc. emotie, numai. cat de misto harvey keitel. si pozele din colt de strada. si paul auster, de fapt. o sa-l revad in weekend, musai. bless ya:)
niciodata nu suntem singuri pe lume, noi cu amorurile noastre intr-ale filmelor. cu noi doua mai e cu siguranta Cristi Luca, el fiind in fapt si cel care mi-a recomandat filmul. si cred ca mai sunt si altii, o sa-i gasim si ne imprietenim.
ummm..iertata fie-mi ignoranta..cred ca am citit ceva de Cristi Luca in dilema (ds festivalul Anonimul daca nu ma insel) - vorbim de aceeasi persoana? ca altul nu mai stiu:)
el insusi, Cristi Luca, aka Lucatoni pt preteni :)))
Post a Comment