25 April 2009

Scurtmetraje, femei, talent. Mandrie.

Am vazut azi sase scurtmetraje facute de trei regizoare tinere, Raluca Mirescu, Iulia Rugina si Adina Pintilie, la cinematograful MTzR.
Buna Cristina! Pa Cristina a fost primul dintre ele care m-a atins, pentru ca am vazut in sfarsit o poveste frumoasa, colorata, sensibila si optimista intr-un film romanesc scurt. De fapt, va spun drept, m-am cam saturat de scurtmetrajele care imi povestesc mie ce nasoala e viata in Romania, cum trebuie sa stii sa-ti faci loc, cum e plin de mitocani si de oameni cenusii sau prost crescuti, cat de saraci suntem cu totii si cat de acre sunt secretarele si vanzatoarele.
Buna Cristina! Pa Cristina e povestea unei fetite indragostite, care inunda ecranul cu optimism si energie. E o poveste delicata, filmata frumos, luminoasa. Curata.
Peste zambetul asta lat pe care il pastram amintire de la Cristina Iuliei a venit perfect Balastiera Adinei Pintilie, despre care spun fara retineri ca e cel mai frumos scurtmetraj romanesc pe care l-am vazut. Este o poveste fara cuvinte care spune o mie de lucruri. Chitibusara din mine nu a gasit nimic de reprosat acestei povesti despre singuratate - sau insingurare? - sau despre perseverenta sau despre prietenie sau despre visare sau despre prizonierat sau despre libertate sau despre zbor sau despre orice iti trece prin cap cand nu ai fragilele astea de cuvinte la indemana, sa te ajute sau sa te limiteze, dupa caz.
Si daca pare o mare plictiseala un scurtmetraj de 20 de minute in care nimeni nu rosteste un cuvant, va asigur ca nu e, ca il traiesti cu sufletul la gura si ca ajungi la un moment dat la un asa nivel de intimitate cu imaginea, incat orice cuvant, orice rostire ti s-ar parea o impietate, un zgomot inutil care ar distruge vraja.
Documentarul care a urmat, Nu te supara, dar... e impresionant, curat si complicat. I-am reprosat in gand ca i-a dezbracat pe oamenii aia la propriu, ei neavand discernamant sa isi ceara dreptul la intimitate. In rest, e un documentar puternic despre oameni din alta lume, o lume de care nu ne pasa si de care nici nu vrem sa stim. Oligofrenie, schizofrenie sunt cuvinte din dictionar cu care majoritatea dintre noi n-au avut de-a face mai mult decat atat, de pe ecranul unde subiectii stau cuminti si... interesanti. Fuck that! E o lume cumplita, cat de confortabil e sa o ignori! O vedem intr-un documentar si uitam in cateva zile ca pe lume sunt oameni care de 40 de ani muta pietre, maniacal, minut de minut, inutil si exasperant de trist.

5 comments:

editorcassh said...

frumos! vreau şi eu să văd, pe net nu sunt pe undeva?

Ramona said...

se pare ca nu.... :(
mai e o proiectie azi, la ora 20, in aceeasi sala. gasesti detalii pe site www.muzeultaranuluiroman.ro/

cristi cotarcea said...

Hei. De restul nu ştiu, dar Bună Cristina! Pa Cristina! e aici: http://www.daazo.com/film/e9bd883a-d761-102a-a945-000e2e531ae0/
Zi frumoasă.

ixtab said...

Da, si mie mi-a placut mult "Buna Cristina! Pa Cristina!". O poveste despre prima dragoste in care multe dintre noi s-ar putea regasi. Sensibil si emotionant...

Ramona said...

:) multumesc pentru link, Cristi!