22 October 2008

Tot de pe vremea aia

După aia am inventat un terorist. I-am zis lu' taică-miu într-o seară că e grav, e tragic, situaţia pute. Pe mine şi pe Gina, mă tata, ne urmăreşte un terorist. (Era imediat după revoluţie, eram în clasa a 4-a, era plauzibil :))). Păi ce treabă are, mă Ramona, teroristu' cu tine şi cu Gina? Nu ştiu, mă tată, dar ne urmăreşte în fiecare zi când ieşim de la şcoala şi vorbeşte ceva cu un ceas. Cu un ceas, vorbeşte cu un ceas? Da, are un ceas ca harta României şi pe el pulsează nişte beculeţe roşii unde sunt oraşe mari şi el vorbeşte cu ceasul, da' noi nu înţelegem ce zice, că vorbeşte în şoaptă. Cred că transmite ceva informaţii despre noi la un centru de comandă.


Când eşti copil, ţi se pare că eşti cu atât mai credibil cu cât dai mai multe detalii care de fapt te înfundă. Ceas cu beculeţe? Harta României?? Centru de comandă??? Ah, Sadoveanu cedase ca un fraier în faţa lui Doru Davidovici! Se făcuse de râs, cu Jderii lui şi toată armata de răzeşi, aiurea, nu credeam o iotă.

20 comments:

hunkypunky said...

ce tare, ce tare!sunt entuziasmata si clipesc rebel!
noi ne-am mutat in casa in care a locuit Doru Davidovici.
primele luni au fost un adevarat tur de forta in stil huckleberry finn printre amintirile uitate de-a valma, printre peretii ce deveneau ai nostri.
carti, poze, cutii de bomboane, pusculite, vaze, foi rupte, o torpila, o parasuta, cateva geamantane, clopotei de stana, oglinzi cu margini ruginite.

inventarul hazliu nu s-a lasat debusolat nici de zugraveala proaspata, nici de culorile noastre turbate si nici de termopane, dar s-a lasat incuiat in camera lui
:D. pentru moment

Urmuz said...

Clasa a 4-a?
Ah, tinereţe!...

Ramona Gabar said...

in-cre-di-bil, Oana!! adica nu e de ajuns ce mi s-a povestit despre bunica ta?? Doru Davidovici, iti bati joc de mine?? deci EU eram fana Doru Davidovici, am citit Lumi galactice de cel putin 14 ori. La concurenta cu Istoria aviatiei romane, pe care am citit-o doar de vreo 2 ori, ca avea vreo 15 mii 387 de pagini. esti foarte tare, sa ma chemati pe la voi, sa fac o cercetare de aura! :))

Domnule Urmuz, va rog sa nu va mai alintati! haideti, ca suntem cu totii practic copii la cap.

Anonymous said...

hunkypunky - te rog, vrei sa imi dai niste amanunte mai detaliate despre cum te-ai mutat in casa in care a stat DD? Eu am fost prietena cu ei si i=am pierdut din vedere si as vrea sa apuc de un fir sa ii gasesc. Nu pe Doru, evident. Multumesc anticipat.

Urmuz said...

Eu să mă alint? Nicidecum.
Ba da, diseară cu un vin roşu.

Ramona Gabar said...

asa, bun. daca facem si un bine in viata, sa regasim prieteni vechi, ma declar fana acestui blog personal, al meu. :))

domnu' Urmuz, m-am gandit sa iti fac un cado. absolut instantaneu mi-a venit ideea. daca ma vezi pe undeva, sa-mi aduci aminte sa ti-l dau. daca nu, o sa ma gandesc cum sa fac sa ajunga nu stiu unde.

hunkypunky said...

cat de mica e lumea!
ramonicule, am gasit vreo cateva carti, cine stie poate gasesc si un manuscris! te invit la noi degaba sa te delectezi!


vera,din pacate singurul contact cat de cat personal pe care il am cu rudele lui doru davidovici sunt zilele de plata ale chiriei si un cont despre care nu stiu prea multe. promit sa ma interesez si sa vin cu noutati!

Ramona Gabar said...

sa stii ca vin. intr-o zi cand nu-s inghesuita si nu trage lumea de mine, eventual intr-o sambata, daca nu esti la Brasov sau ce stiu unde, vin. te sun si gata.

Urmuz said...

Cît iubesc cadourile! Mulţumesc.

Rareș said...

Brașov? Am auzit Brașov? Cineva brașovean?... Eu sunt.
Culmea: cariera mea în televiziune (chiar era o carieră, serios) s-a încheiat din cauza unor teroriști. Eram pe front, în Kosovo și relatam despre o bombă detonată de niște teroriști. Am fost chemat acasă silit și sancționat pt.că am folosit cuvântul ACELA... înaintea agențiilor de presă. Am plecat în radio. Teroriștii sunt tot acolo.

Ramona Gabar said...

ah, ce ma bucur!
pai esti printre basoveni, fii binevenit!
haha, eu nu-s chiar brasoveanca, am fost 2 ani brasoveanca de uichend, cu catel cu purcel acolo de vineri seara pana duminica.
hunkypunky e brasoveanca de la mama ei, dar sta in bucuresti, din pacate pentru ea. si pentru noi toti.
cred ca si Urmuz e brasovean, dar nu bag mana in foc, ca nu-s sigura nici daca exista. :))
ma rog, ce vorbesc eu pentru altii?
tu? in brasov sau unde? ce radio? ce faci la radio?
vai, ce ne plac brasovenii!!! poate mancam o ciorba la Sergiana odata, cu totii.

Rareș said...

:) Așa entuziasm nu am mai văzut de când am dat de băut pentru 12,5 ani de terminat Șaguna!! Sunt în București de prea multă vreme: am rămas după facultate. Am lucrat în multe locuri în presă. În radio, cu Europa FM. Din prima zi până în 2002.
PS: eu cred că Urmuz există.

Ramona Gabar said...

Hahaha, foarte frumos, sa stii ca Europa FM imi place si e acolo o fata la PR sau la marketing cu care incerc sa ma inteleg sa colaboram. Sper sa reusesc.
Sagunist, deci. Mandra natie e si asta!

Voiam sa fac o erata: din pacate pentru Oana si pentru noi toti care stam in Bucuresti. Sa nu se inteleaga altceva de la topica deficitara.

Asa, revenind, ma bucur ca ne-om gas't. :)

Rareș said...

Eu chiar mă mândresc că ne-am găsit! Vezi ce faci cu fata aia; dacă ai nevoie de-un ajutor...

Anonymous said...

hunkypunky - multumesc. Si astept cu palpitatzie.

Urmuz said...

Exist?

hunkypunky said...

io zic ca Urmuz este!
ca Saguna Rocks!
ca Bucurestiul e cum e dar din cand in cand mai e si toamna si case vechi si arome de ceai
dar Brasovul e cel mai tare de departe!

Ramona Gabar said...

foarte bine. asa sa ramana.
m-ati convins si pe mine, ca daca doi oameni iti spun ca Urmuz exista, tre' sa te duci sa te culci pe-o ureche.

Urmuz said...

Aha, precizare: din păcate nu sînt braşovean, dar am trăit trei ani de'o boemie fantastică în juneţe şi m'am îndrăgostit pe vieaţă de el.

Rareș said...

urmuz, pentru mine ești ca și brașovean, dacă ai trăit trei ani acolo și-l iubești. Deci exiști. :)