Placebo 2

Placebo au cantat 1 ora si 45, s-au intors de doua ori la bis, iar la sfarsit au facut frumoase reverente publicului. Brian Molko a fost din nou foarte prietenos si, desi frazele lui e prea probabil sa fie clisee, la el sunau destul de emotionant. Cica noi am fost "a fucking amazing audience", cica s-a bucurat sa fie intr-un loc unde se poate fuma pe scena si cica la ei in Marea Britanie libertatea e din ce in ce mai schilodita. Dom'ne, nu stiu ce fuma el acolo si n-are voie la Great Britain, dar mie una mi-ar conveni sa-mi ingradeasca aia libertatile in Hyde Park decat sa am voie sa fumez pe scara rulanta de la metrou Eroii Revolutiei.

Trecand peste cliseele cu "it's great to be back in your beautiful city", baietii au sunat brici la piesele de pe noul album, Battle for the sun, cu mici schimbari incluzand o vioara pe scena. Gagica de la vioara, Fiona Brice, spunea in interviul de pe site-ul oficial ca n-a mai urcat pe scena si ca de-abia asteapta sa experimenteze chestia asta, pentru ca pana acum a lucrat numai "behind the scene". La piesele mai vechi, Every me and every you, Meds, Special K, mi s-a parut ca suna un pic haotic, ca si cum nu le-ar mai fi repetat de ceva timp. O fi fost numai impresia mea, atenuata oricum un pic de bucuria de a auzi ca al doilea bis a fost deschis cu Infrared. E o piesa care m-a vindecat de multe obsesii si ganduri negre, pentru ca exorcizeaza si cele mai adanci resentimente. Una peste alta, a fost foarte bine, usor mai bine ca data trecuta, iar pe alocuri a fost chiar amuzant, ca la faza in care Molko si Olsdal se prezentau reciproc, complimentandu-se "my queen", "my king", "my drag queen".

Aproape fara legatura, mi-am adus aminte in timpul concertului de o faza absolut geniala pe care am vazut-o la Bookfest. Se intampla ca oamenii sa isi sune prietenii de la concerte si sa le puna o bucatica de live, "mama, te las putin sa-l asculti pe Cohen" gen. La o lansare Humanitas cu public mult, cand tocmai povestea Cartarescu ceva de corazon, langa mine a aparut un tip care, dupa ce a tinut telefonul in aer cateva secunde, l-a pus la ureche si a zis: "Ai auzit? E Cartarescu live, ma!"