12 June 2009

corectii

Am trecut de Corectiile lui Jonathan Franzen cu convingerea ca "n-o sa ma indragostesc de cartea asta". Totusi, in ultimul sfert m-am surprins: mi-era dor de carte atunci cand n-o tineam intre maini. Nu-i chiar cartea care sa te faca sa simti erotic si monstruos, si totusi. Si totusi am cules-o cu drag de pe noptiera si am citit pe nerasuflate ultimele pagini, in jumatatea de ora cand imi propusesem sa dorm. Plecam la Cluj peste o ora jumate si ma hraneam ca in sevraj cu ultimele 5, 4, 3, 2 pagini. Pe ultima am citit-o dupa ce mi-am pus tenisii in picioare. Aproape langa usa, am aruncat-o pe pat, terminata. Ca parca nu fac asa toti amantii ingrati.
Evident, acum o insel deja. Ce intamplare, cu Viata amoroasa!
Eh, dar despre Corectii, ziceam. Despre familii disfunctionale, despre oameni care nu comunica, despre copii care isi pierd parintii si despre parinti disperati ca le fug copiii si pamanturile de sub picioare, ca le fug mintile, coordonarea membrelor si ratiunea. Firesc, nefortat, credibil. Si, in fine, despre egoismele si interesele oamenilor, despre idioata de atitudine potrivita, despre pierderi si orgasme. Daca mai credea cineva ca poti sa fii intreg, sanatos si fericit intr-o relatie, intr-o familie, aia eram eu. :))

4 comments:

als said...

ooo, daaaaa, 'corectii'... romanul cel mai coplesitor pe care l-am citit in ult 5 ani - nici eu nu mi-l puteam scoate din cap mult timp dupa aia!
incearca sa citesti si 'how to be alone' (tot franzen, eseuri), sint convins k o sa-ti placa

Ramona said...

citesc, citesc, ca mi-a mai fost recomandata... :)

boladenieve78 said...

s-a tradus "how to be alone" sau sunteti iarasi intelectuali in limba lu sheicspir?:P

als said...

unde s-a tradus?! CIND?? nu stiam nimic :(
ai dracu astia, inainte ma mai anuntau :)

ps ,& orcum ar fi tradusa, nimic nu se compara cu originalu...