Despre animale si oameni mici si mari

Azi m-am trezit cu chef de scris si - intrucat sunt in carantina inchisa in casa - mi se iarta ca obturez postul Iuliei despre cel mai important eveniment din viata noastra. Oricum, o sa va mai amintim noi, sa nu uitati sa luati bilete.

Luni, cand inca puteam scrie si citi (iata ca azi pot din nou), am primit, pura coincidenta, doua link-uri legate de animale.
Primul zice despre un artist din Honduras, pe numele lui Guillermo Vargas Habacuc, care, sub forma unui act artistic imbecil, a luat un caine, l-a legat cu un lant de peretele unei sali de muzeu si l-a lasat sa moara de foame acolo. Ce e mai tragic e ca expozitia acestui om bolnav a avut vizitatori, deci alti oamei bolnavi care au venit sa urmareasca un catel scheletic, care nu mai are putere nci sa schelalaie si care moare incet.
Pentru ai mai tari de inima, detalii am gasit pe blogul unui baiat: http://ionut.ecosapiens.ro/fii-schimbarea-pe-care-vrei-sa-o-vezi-in-lume/

Daca nu aveti putere sa cititi tot, puteti sa semnati direct pe http://www.petitiononline.com/13031953/petition-sign.html
Pare-se ca artistul vrea sa repete manifestarea, drept pt care se strang petitii pentru a-l impiedica.

A doua chestie pe care am primit-o luni, ca pentru a balansa impresia de dezgust total pe care o aveam fata de unii oameni, necesita 8 min jumate din timpul vostru, dar e ceva genial:

Nu-mi dau seama ce-l face pe un elefant sa deseneze mai frumos decat mine si cat devotamet si cat timp si cata grija sunt necesare pentru a ajunge aici. E voba de elefanti salvati de la diverse abuzuri si in care s-a investit mult timp, pentru ca ei sa se simta iubiti, sa faca ceva care sa le ocupe mintea cu altceva decat cu amintirea faptului ca au fost torturati.
Daca si de Guillermo ala s-ar fi ocupat cineva in copilarie, poate azi n-ar mai fi omorat caini for fun. Pentru ca ideile astea tembele au cu siguranta la baza abuzuri strasnice la care a fost supus cand era mic si care ies acum la iveala prin astfel de atrocitati. Il iertam ca n-a avut si el pe nimeni sa il invete sa deseneze sau sa cante sau sa ii spuna cat de frumos miros magnoliile in aprilie? Dupa ce mi-am dorit sa il ucid cu sange rece, acum ma gandesc......pe langa cati oameni am trecut si eu si i-am vazut mergand cu capul in pamant si nu m-am oprit sa intreb doar atat: "Te pot ajuta cu ceva?"