Morning glory

Nu stiu de ce-i zice asa ... da e prima data cand imi place dimineata.
Nu am dormit deloc si totusi sunt energic ... in copacii din fata blocului ciripesc mai multe pasarele decat bicicletele din Beijing. Nici n-am stiut vreodata de existenta lor.
E foarte tare. Si ma gandesc ce fac ele in timpul zilei si cum de le-am auzit abia acum.
Cum dracu de-am ratat in toata existenta mea de pana acum aceasta parte a zilei? Nu manele , nu tarani prosti imbracati in tricouri cu De Puta Madre, nu baietii in fata blocului, nu aceiasi baieti din fata blocului intorcandu-se de la fotbal din parc purtand pantalonii suflecati la un crac (sa ma ierte iubitorii sportului rege si sa-mi explice si mie de ce e nevoie de acel crac suflecat in drumul spre casa? ), nu claxoane, nu trafic, nu injuraturi, nu babe iscoditoare pe la geamuri si nu ca nu le-as mai fi mentionat o data... nu manele!!!

In general cam tot ce te-ar putea deranja doarme .
Ma imbrac, ma sui in masina si plec intr-o plimbare prin Bucuresti...
Si semafoarele sunt pe galben intermitent... si ma plimb cu geamul deschis si e aer curat...
Ma plimb vreo jumatate de ora dupa care ma satur si-mi parchez masina.
O mai ard vreo 10 min pe-afara, fumez o tigara si ma uit la putinii dezorientati care isi cauta beti drumul spre casa si la posesorii de animale de companie canine care-si fac datoria de buni stapani si au iesit cu animalele care tocmai i-au trezit din somn acum 10 min.

Deja e 6 jumate iar eu fiind nedormit de la aceeasi ora in urma cu o zi mi se pare logic ca dupa aceasta plimbare matinala sa ma culc... dar nu... ma asez la calculator si incep sa scriu pe blog. Si profit de tripul pozitiv in care am intrat si povestesc despre pasarelele din copacii de langa bloc... si ...
Si de aici stiti povestea...
S-a facut 8 fara ceva si totul a intrat in normal. De data asta chiar ma duc sa ma culc !