Despre dragoste si alti demoni

Ramona compune. "Tratat de teritorialitate pentru fetele precaute"
A iubi ca o paranteza mare intre a te darui total si a nu darui nimic. Intre vulnerabilitate totala si control absolut.

Mi-e frica sa plec asa, prin lume si sa zic Fie ce-o fi, asta e, iata sufletul meu, intinde palmele sa-l asez acolo, sa stea cuminte ca o pasare in colivie. La naiba! E chiar greu, mai ales ca e asa de confortabil sa stii unde ti-e capul, adica e mai sigur asa, iata capul, iata picioarele, sufletul e inauntru la loc sigur, tie......ma rog tie pot sa-ti fac o gaurica, sa poti trage cu ochiul.

Cand n-ai cazut in extrema aia in care ti-ai pus sufletul pe tava (eu una zic asa: e o prostie, nu incercati asta nici in fata unui heruvim, cum ar zice Matei), deci cand mai ai un pic de univers doar pentru tine, un pic de teama, fel de fel de retineri, ei bine, atunci te gasesti implicat intr-un soi de competitie. E un joc foarte antrenant si amuzant, doar ca te secatuieste de puteri. E o combinatie intre Tara, tara, vrem ostasi si Hotii si vardistii si Leapsa, ca sa nu mai vorbim de De-a v-ati ascunselea, da, asta mai presus de toate si pe primul loc. Atata timp cat te tine in priza si n-ai si tu un chef de repaos, e foarte bine.

Numai ca eu uneori asa m-as tolani pe o canapea molicica, unde sa stau la caldura cu nasul in umarul cuiva, cu garda jos si toate cele la vedere.

Cam asa:

http://www.youtube.com/watch?v=lsuGZ8O-JfQ